Revista revistelor octombrie 2010

Revista revistelor octombrie 2010

 

Bucovina literară

nr. 8-9, august – septembrie 2010

 

Aflăm cu bucurie, criza nu s-a instalat la Bucovina literară! Ce-i drept, s-ar fi auzit, demult, că în sânul redacției ar fi fost ceva probleme. Dar vorba clasicilor, gura lumii e slobodă – mai ales în acest colț de rai… Ne liniștește însă chiar redactorul-șef, Constantin Arcu, care, în editorialul „Scurt și cuprinzător”, ne împărtășește un re-„trasat” viitor al revistei. Poate cel mai important, reținem că „revista va reflecta dimensiunea spirituală a Bucovinei și activitatea Societății Scriitorilor Bucovineni. Vom încerca să articulăm caracterul bucovinean al revistei, publicând chiar din acest număr aspecte din activitatea societății noastre, deși unele ar fi trebuit să-și găsească locul în numerele anterioare. Ne propunem să atragem lângă noi tinerii scriitori bucovineni și, în general, să facem cunoscut cititorului ceea ce scriu mai bun colegii noștri, prezentându-le cărțile. Vrem, de asemenea, să-i avem aproape pe scriitorii din nordul Bucovinei, mai ales că unii dintre ei sunt membrii ai S.S.B.” În același editorial, Constantin Arcu înțelege riscul de a provincializa irevocabil publicația, fapt pentru care admite că paginile revistei vor rămâne deschise pentru literatura valoroasă, pentru comentariile critice pertinente, pentru oglindirea unor evenimente culturale de primă importanță.

La rândul nostru, salutăm echipa „îmbunătățită” a celor de la „Bucovina literară” și enumerăm câțiva dintre colaboratorii (mai mult sau mai puțin!) permanenți: Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Leo Butnaru, Horia Gârbea, Liviu Ioan Stoiciu, Matei Vișniec, Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru, Luca Pițu, Ovidiu Morar, Liviu Papuc, Magda Ursache, Mircea A. Diaconu.

Parcurgând revista, zăbovim asupra interviului cu Dan Lungu, un  interviu de o vivacitate ieșită din comun, care reușește în doar trei pagini să adune considerații despre sensul literaturii, destinul scriitorului și al cititorului la început de mileniu. Liviu Ioan Stoiciu păstrează tonul incomod, așezând în fața lectorului câteva amintiri, de această dată subiectul constituindu-se în jurul lui Marin Mincu.

Paginile de poezie sunt cu adevărat reușite: Șerban Foarță cu un grupaj de poeme ce vor apărea în volum la Editura Paralela 45, Adrian Alui Gheorghe – „Un adevăr dureros”, „Cuvântul”, „Dragostea e o bucată de carne”, „Clipa”, Aida Hancer, Deniz Otay – „ultima ta cămașă singura mea rochie de mireasă”, „ultima piesă de teatru”, „191 de cuvinte pentru poveștile suzanei”. Cu titlu de obligativitate este tableta „pe contrasens” semnată de Adrian Alui Gheorghe, o amară dar bine-dimensionată schiță a viciului de top la români.

În altă ordine, destul de ne-credibil proiectul (în paginile unei reviste literare) lui Mircea A. Diaconu, mai precis cel al unei antologii a poeziei românești. Vom trăi și vom vedea! Primul text propus: „Rugăciunea unui dac”.

Peste toate, meritul numărului de față este acela de a ne propune o fișă Dimitrie Vatamaniuc, aflat la aniversarea celor nouăzeci de ani. Dincolo de elementele specifice unei bio-bibliografii (prezentate riguros de Vasile I. Schipor), întâlnim și comentariile pertinente (cu privire la opera D. Vatamaniuc) ale lui Theodor Codreanu, Ion Beldeanu, Constantin Hrehor. De o minuție și trăire aparte sunt chiar rândurile scrise de Dimitrie Vatamaniuc, o readucere-aminte a unei veri la Păltiniș. Vă asigur, un alt Păltiniș…

 

Astra băcăuană

nr. 6, 2010

 

Semnalez și cel de-al șaselea număr al revistei „Astra băcăuană”, publicație editată de către Despărțământul Astra „Vasile Alecsandri”. Revista apare din 1998, reliefând „în paginile sale o diversitate tematică cu interesante materiale științifice ale unor personalități băcăuane”, în timp ce „calitatea prestației publicistice a crescut de la an la an, fapt reflectat prin ecourile favorabile ale cititorilor”. (Mitică Pricopie)

Numărul de față propune, printre altele, câteva considerații ale lui Petre Isachi despre criza culturii, o pagină dedicată lui Grigore Vieru de Adrian Dinu Rachieru, file de monografie – Comuna Prăjești (V. Brateș), un extras din revista „Credința ortodoxă”, referitor la duhovnicul Evmenie Moraru, apoi pagini dedicate centenarului profesorului Ioan Grigoriu. Am apreciat materialul lui Cornel Galben „Memoria temniței”, dedicat poetului Petre C. Baciu.

 

Plumb

nr.42, septembrie 2010

 

O altă revistă băcăuană, „Plumb”, adună reflecții de toamnă, în cheie bacoviană. Pagina întâi găzduiește un extras din cel de-al doilea volum al „Dosarului Bacovia” de Constantin Călin (Editura Agora, 2004). Calistrat Costin re-evaluează „Ideea Bacovia” (pagini din anii ’70), în timp ce Grigore Codrescu rămâne atent la spectacolul istoriei critice a lui Nicolae Manolescu. Romulus Dan Busnea explică: „De ce iarăși Bacovia? Pentru că nu se poate concepe o toamnă fără Bacovia, pentru că Bacovia este poetul acestor locuri, iar poezia lui ne face să simțim din plin acest anotimp care ne dă starea de melancolie și visare; o toamnă care, ca și cele dinainte și ca și cele ce vor urma, va trece la fel de repede prin viețile noastre, lăsând în urmă doar foșnet de frunze și, uneori, amăgiri grele, de plumb”. Și tot sub semnul visului… – vis, alături de Bacovia, melancolie… hmm! – „Toamna e ca o blândă adiere pentru sufletele triste, părăsite de iubire și speranță; e un moment de acalmie între furtunile pe care viața le abate de multe ori asupra noastră, un prilej de meditație, de analiză a evenimentelor ce ne parcurg viețile, de întoarcere în timp, în special la anii tinereții, pe care i-am fi dorit eterni”. În câte feluri poate fi citit Bacovia!…

În chip evident, plusurile revistei sunt aduse de notele de călătorie ale lui Ioan Burlacu ori de rolul „Prejudecăților, percepțiilor și neînțelegerilor în dialogul dintre civilizații” de Gheorghi Iorga. Nu ar trebui ocolit nici Eugen Hrușcă, acesta avansând o teorie interesantă despre “aureolele negre ale sfinților de la Ipotești”.

 

Acolada

nr.9, septembrie 2010

 

Cum am în față „Acolada”, primul gest este acela de a o întoarce, căutând febril „pastilele” Anei Blandiana. Spre rușinea mea, recunosc, nu m-am declarat niciodată un împătimit al versurilor sale; totuși, tabletele au un soi de lirism aparte, mai mereu păstrând pentru final înțelesul profund, semn al discursului. Interesantă rămâne și disponibilitatea autoarei de a-și marca cu jovialitate intențiile. În numărul curent, aceasta pune în paralel bucuriile pe care ți le oferea / oferă mersul la cinematograf: „La ora aceea, peste tot în lume, biletele la cinematograf aveau prețuri derizorii, iar sălile unde se desfășurau proiecțiile erau departe de a fi elegante. Poate cu excepția sălilor de premieră, scaunele din cinematografe erau rabatabile, din lemn simplu, adesea crăpat și mereu scârțâietor, iar podelele erau date cu gudron” / „… au apărut în schimb luxoasele săli ale nenumăratelor mall-uri, unde calitatea fotoliilor și a pungilor cu popcorn trece înaintea calității peliculelor proiectate care, de altfel, nici nu își mai propun să nu fie de serie și a căror valoare nu e stabilită de critica de film, ci de calculul de marketing.

„Legendarul Goma” e reînviat de Gheorghe Grigurcu ori Magda Ursache, Sorin Lavric rămâne interesat de aspecte ale evoluției cunoașterii umane („Planta filozofiei”), Radu Ulmeanu inventariază „marca Băsescu” iar Tudorel Urian se întreabă shakesperean – „a fi sau a nu fi (grevă generală)”. Interviul „Acoladei” îl are drept protagonist pe Ion Zubașcu („În familia noastră, literatura s-a scris cu sânge de om”); Theodor Codreanu semnează o excelentă prezentare („Eminescu redescoperit de un medic chirurg”) a unei cărți de Virgil Ene, somitate a medicinii românești.

 

Lumina de duminică

nr. 41, 17 octombrie 2010

 

Este pentru prima dată când scriu despre „Lumina de duminică”. Primul și singurul (sper să nu greșesc!) cotidian creștin, „Lumina” tipărește la sfârșit de săptămână un supliment de invidiat.

Editorialistul discerne două realități: „Mă gândesc la care dintre realități rămâne mai receptiv mireanul, în (de)mersul lui duminical dinspre Liturghie spre canalul de știri preferat. La profunda realitate creștină, care ne cheamă în biserici, ori la aceea mai comodă, care nu promite nimic și nici nu cere?” (Ioana Bogdan)

Calea ar fi trebuit aleasă, alegerea înfăptuită – și asta pentru că, la rândul său, „Lumina de duminică” se află la vreme de aniversare. Cinci ani de reflecții duminicale, cinci ani de-a lungul cărora săptămânalul își propunea să încununeze cele șase ediții ale cotidianului „Lumina”, să se instituie într-un corolar de informații, opinii, reportaje, documentare, având în centru valori creștine, dublate de o atitudine conform modelului Hristic.

Lumina faptei bune e întreținută de Lidia Stăniloae; fiica celebrului teolog ne aduce aminte că „fiecare neam, înainte de a avea un stat, a avut o religie. Atunci când își pierde credința în Dumnezeu, el cade într-o disoluție care îl poate duce la dispariție. Negându-ne ca neam, lepădându-ne de apartenența la el, negăm implicit și apartenența noastră la o anumită religie”. Evident, toți marii noștri oameni de cultură s-au preocupat de problema națională.

Patriarhul Daniel ne arată „Rostul vieții” („primirea și rodirea cuvântului lui Dumnezeu”), cuvânt de înțelepciune care, personal, mi-a adus aminte de cuvintele lui Serafim de Sarov referitoare la „dobândirea Sfântului Duh”. Despre Cuvântul dintâi, slujirile Cuvântului, Biserica dreptmăritoare, perspectiva Sfântului Apostol Pavel asupra Bisericii  – Alexandru Tudor în „Cuvântul și Biserica la Părinții din vechime”. Viorel Munteanu, rectorul Universității de Arte „George Enescu” Iași, mărturisește legătura firească dintre actul de credință și fenomenul estetic-cultural: „Avem mereu momente de conjuncție a artei cu sacrul, a laicului cu religiosul; cu alte cuvinte, întâlniri ale culorii și versului cu sunetul înălțate atât într-un act artistic, cât și în unul religios, dimensiuni ce ne fac să ne gândim la artist – ca om aflat într-o misiune”. George Enache îi prezintă pe „Ierarhii ortodocși scoși din scaun în anii regimului comunist” iar Ioan Valentin Istrati marchează importanța zilei de 14 octombrie pentru ortodoxismul românesc – „Sfânta Cuvioasă Parascheva – oglinda sfântă a lui Dumnezeu pentru oameni”.

 

Observator cultural

nr. 286, 30 septembrie – 6 octombrie 2010

 

Probabil Ovidiu Șimonca și-a dorit a fi ironic! Totuși, „Președintele – un bun șofer” nu pare a fi genul de editorial care să sară calul prea tare. Dimpotrivă, poate cum e firesc, materialul probează culpe de ambele părți: și polițiștii, şi preşedintele au minusuri… aproape fără nicio legătură, asta cât timp „Elena Udrea va fi asociată cu modelul de la Cotroceni, un preşedinte care dimineaţa ascultă jurămintele noilor miniştri, iar seara se relaxează la Cireşica. Iar peste câteva zile, ne arată ce bun şofer este el în traficul din Bucureşti, de parcă şofatul ar fi în fişa postului”.

„Observatorul” este parţial dedicat zilei de luni, 27 septembrie 2010, când în sala Ateneului, Herta Muller, laureata Premiului Nobel pentru Literatură în 2009, a susţinut o lectură publică, în limba germană, din „Leagănul respiraţiei”, roman apărut la Editura Humanitas Fiction. Interesant și prin stângăciile celor doi „combatanţi” a fost dialogul ce a urmat, între Gabriel Liiceanu şi Herta Muller.

Revista găzduieşte patru cronici la volumul „Eu, fiul lor” de Dorin Tudoran. Volumul este subintitulat „Dosar de Securitate”, conţine o parte din documentele de urmărire informativă a lui Dorin Tudoran, în perioada 1982-1985.

La sfârşitul acestor prezentări, voi semnala și eu volumul „O istorie a gândirii politice medievale” de Joseph Canning, pe care Ovidiu Pecican îl apreciază pentru acribia cu care ştie să privească atât mediul Occidental, cât şi pe cel Răsăritean, din perspectiva raportului Biserică – Stat. O carte ce probează informaţie, imaginaţie.

 

LecTop

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s