Revista revistelor iunie 2011

Revista revistelor iunie 2011

 

Conta

nr. 6/2011

 

Unii urlă-n gură de metrou „vremuri apocaliptice”, alții se bat cu mâna pe burta satisfăcuți de cina copioasă… Despre politichie, despre unele și altele legate de prințip, „chestiuni onorabile”, despre delăsare și nepricepere ne mărturisește, fie și indirect, Adrian Alui Gheorghe în al său editorial „Cultura e o chestie de morală” – of, câți or mai crede asta, domnilor? Dar să lăsăm… Și să începem cu Iordan Datcu, ce realizează o pagină aniversară Petru Ursache, să continuăm cu un inspirat dialog Adrian Alui Gheorghe – Ion Zubașcu, pentru a ne opri mai mult la eseul lui Luca Pițu „Terorismul moale al infrișcătorilor occidentali”. Mai avem un poem de Gellu Dorian „Rabla – reportaj literar sau cele peste un milion de interpretări ale Saturnaliilor Magistrului din Țicău pe vremea tuturor posibilităților în țara celor care nu se mai cred pelicani”. Și dacă tot am obosit la transcrierea jucăușului dar și nefericitului titlu, veți suporta și „Motorul omului din Tecuci / zace într-un cimitir de mașini / descompus în mii și mii de piese / ce folosesc doar celor nevoiași” – cu alte cuvinte corpul poemului. Citiți și vă minunați!

Avem corespondență inedită Aurel Dumitrașcu – Gheorghe Grigurcu, apoi mi s-au părut destul de reușite și paginile de proză ale lui Dumitru Augustin Doman. Ar mai fi ceva jocuri de urmărit – notele informative despre activitatea lui Luca Pițu și gestul în parte reprobabil al acestuia de a le fi prezentat studenților săi în cadrul unui examen, dar ne-am întoarce (a câta oară?) la oile „dungate” ale altora… Să fiu scuzat! Dar uite cum revine în actualitate Nichifor Crainic, sub forma unui documentar de Nicolae Scurtu – bine scris, temperat, și cu mult, mult… rost! Cronica lui Vasile Spiridon se oprește asupra studiului inedit semnat de Mihaela Chiribău Albu, despre „Magia lumii ficționale” – cu aplicabilitate imediată, atât pentru „lectorul avizat, cât și pentru cel în curs de avizare” – asta ca să citez un clișeu marca Bacalaureat 2011.

Mă bucură nespus de mult revenirea lui Daniel Corbu în paginile revistelor literare, semn că opera sa va cunoaște cât de curând interpretări mult mai „bine închegate”; de această dată vă invit să nu ratați poemul „Doamne, ar trebui să ștergi lumea asta”. Și dacă tot mă aflu pe acest palier, voi aprecia în mod deosebit discuția tranșantă dintre Adrian Alui Gheorghe și Părintele Iustin Pârvu, dialog ce anunță un nou volum – „Semnele vremii noastre. Șapte întâlniri cu Părintele Iustin Pârvu”.

 

Hyperion

nr. 4-5-6/2011

 

Un foarte inspirat „Crez poetic” semnat de Gellu Dorian, din care nu mă pot abține să nu transcriu câteva rânduri: „Cine nu crede în poezie cu adevărat, nu ca o salvare sau o portiță de intrat în lume, de așezare într-un loc comod în care să te instalezi iar lumea să te admire ca pe un erou, acela nu este poet, ci autor de versuri pe care le scoate din când în când ca pe niște medalii pe haine, la diferite ocazii”. Într-adevăr, poezia adevărată tinde să echivaleze cu poetul adevărat.

Același Gellu Dorian ne-a pregătit și o întâlnire specială, cu Christian W. Shenk. Și cum lumea-i mică uneori – Adrian Alui Gheorghe „povestind” cu Dimitrie Grama. Tot la ceasul dialogului aflăm lucruri convenționale venite în urma unui titlu „sforăitor”: „Traducerea este un mijloc de a valorifica identitatea culturală” – na, c-am aflat și noi! Să-mi fie cu iertare, cam din același „tronson” – Andra Rotaru în dialog cu Magda Cârneci, „Adeseori numai catastrofele, naturale sau personale, ne mai pot zdruncina destul de puternic ca să ne scoată din torpoare și iluzie”.  Ce-i drept, ancheta revistei promite: chiar așa, ce mare scofală și canonul ăsta? Ce drept mai are el să-și „sumețească puterile”? Invitați Vasile Spiridon, Călin Vlasie, Claudiu Komartin. La capitolul proză excelează Adrian G. Romilă și Dan Perșa; de-a dreptul excelent Petru Ursache – „Starea chenotică a geniului”.

 

Dacia literară

mai 2011

 

Numărul de față stă sub chipul fascinant al Reginei Maria, oferind printre altele un „restiturism cultural: Balcic”. Totul începe odată cu descrierea orașului stațiune de către Ion Pillat, descriere publicată în 1940 la „Scrisul românesc”: „Balcicul mi-a fost hărăzit ca încununarea dragostei mele pentru mările sudice și cerul mediteranian. M-a cuprins treptat ca o iubire nouă, cu nostalgia atotputernică a apelor și a luminii. Mi-a fost o încântare pentru ochi, o inițiere pentru suflet și pentru minte un învățământ. Peste pitorescul cetății cu minarete, case vechi turcești, cișmele în șoaptă și cafenele pitice sub platani; peste feeria râpelor albe pe care se cațără mahalale asiatice, măgari de culoarea cenușei și tătăroaice în șalvari ca portocala; peste vraja aceasta oarecum ireală de Halima, Balcicul mi-a dăruit legenda biblică și mitul elin”. Amintirile / descrierile (aproape) de poveste ne sunt continuate de Emanoil Bucuța, Gh. Mugur, Grigore Olimpiu Ioan, Victor St. Popescu, Ion I. Șerbănescu, Anghel Popa, Grigore Ilisei, Hortensiu Aldea.

Din păcate, după atâta feerie, marele capitol eminesciana nu convinge nici de această dată, majoritatea textelor înscriindu-se în categoria unui eseu școlar bine și corect argumentat. Ceva mai interesant rămâne tot George Popa (cum altfel?), mai ales cu funcția de eliberare raportată la imaginarul eminescian. Ionel Necula revine la interesul față de Cioran, inventariind datele fixate în axiologie ale conceptului de nivel istoric. Pe final, ar mai fi și o cronică la Andrei Makine – „Femeia care aștepta”, culmea, din păcate un articol întârziat, și nu tocmai interesant. Dar că veni vorba de Makine, mă voi opri la meridiane, acolo unde ni s-a dat întâlnire cu Evgheni Stepanov (născut 1964, Moscova): „emigrație în vis / manuscrise străine / cărți / internet /drum / emigrație dintr-un sat / cu numele eu însumi” – oare mai e nevoie să adaug? – traducere și prezentare Leo Butnaru.

 

Bucovina literară

nr.5, mai 2011

 

Editorialul lui Constantin Arcu rămâne în zona istoriei Societății Scriitorilor Bucovineni, aducând noi și noi nuanțări. Din postura de invitat al revistei, Liviu Antonesei declamă „un acut sentiment de respingere a nedreptății”, stabilind totodată o parte din motivele ce l-au condus către o atare atitudine. Sub forma jurnalului comentat, Liviu Ioan Stoiciu se întreabă parțial retoric „Ce vină are USR de azi că scriitorul e deconspirat?” Un afurisit ar spune simplu: ce jocuri lipsite de miză… Mai bine să trecem la cronica lui Adrian Dinu Rachieru: el e cel ce fixează granițele „patriei a4” – desigur, ținta este volumul de poezii al Anei Blandiana.

Theodor Codreanu încearcă în „Exil și adevăr” să stabilească coordonatele real-valorice ale scriiturii lui Vintilă Horia. Chiar dacă nu pare a găsi nicio motivație pentru care Nicolae Manolescu îl sare pe cel aflat în discuție, criticul încearcă să-l readucă în primul rând al prozatorilor de după război, îndrumând cititorul către o lectură pluri-compartimentată, ce s-ar afla nu de puține ori sub semnul alegoriei.

M-au impresionat accentele lirice ale lui Alexandru Jurcan, de un fals realism tenebros: „Numai la sfârșitul reprezentației / vor muri fluturii negrăiți – / până atunci mai poți aduna culori / de pe mantiile lor livide. / Miroase a dragoste făcută în grabă… / copilul nenăscut ne alungă / vremea noastră a obosit / ca un fluture înspumat / Peste viața noastră aplaudată / cade o cortină cât un mormânt” („Cortina negrăită”); „Linda cățeaua s-a ascuns să moară, / după atâtea ierni căzute în inimă / Ea n-a mângâiat căldura unei case / decât propriul sânge stârnit de lovituri / S-a născut lângă un coș înalt de gunoi, / cu blană neagră precum nopțile lungi / Îmi trimitea semne, semnale, păsări / mângâieri virtuale oarbe / Linda s-a ascuns să moară / fără să intre măcar o dată / în marea mea interioară” („Linda s-a ascuns să moară”).

 

Luceafărul de dimineață

nr.26-27, 8 iunie 2011

 

Domnilor, îmi recunosc inima haină – îmi văd rictusul de câte ori mă întâlnesc cu penultima pagină! Dar mă-ntreb și eu: au nu se simte că nimeni nu mai e interesat de fotbalul ăsta de-acu? Care națională, care vedete, care Mircea, care Gică? Nici nu știu cum Ct. S. mai poate respira în preajma unor asemenea subiecte! Îl admir cu toată sinceritatea: la rândul domniei sale, nu-și ascunde vitriolul, dar reușește din ce în ce mai puțin să fie (doar) ironic. E drept, subiectul pare a fi… cu totul altul, mai precis un meci de tenis, dar parantezele converg tot către eterna iubire a românului: fotbalul. Și mă întreb: chiar trebuie? e vital? cum se (mai) scrie o asemenea tabletă? dar pe tabelă ce se mai înscrie? – Nu mai bine i-am lăsa noi cu treburile lor și am înțelege (dar nu prin comparații cu fotbalul) rostul altor discipline sportive? Oare cei ce încă mai sunt interesați de sport, sunt doar acei locuitori ai Cetății ce urlă grotesc-fioros: „pe ei!, pe ei!…” Vă mărturisesc ceva: de obicei, vara, e pauză competițională. Ce-i drept, se mai fac ceva cantonamente dar… m-ați înțeles – vara, ei au pauză!

Haideți să echilibrăm: Gabriela Hureazean ne prezintă romanul lui Florin Piersic jr., roman plin de dragoste, cu iubiri pătimașe, uneori neîmpărtășite dar de un erotism concret. Aflat la a doua carte, autorul își inventează un alter ego în neclara tablă a legilor lumii postmoderne. „Romantic porno” pare a fi cartea unei singure nopți, „simfonizând convulsiv și deschizând tuneluri în timp, spre un trecut în care viitorul sticlește încremenit”.

O sinteză inedită este cea semnată de Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin: „Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)”, Editura Porțile Orientului, Iași (lucrare ce ar conține, „în mod judicios și echilibrat, circa două mii de scriitori români din zilele noastre”). Adrian Munteanu inițiază un interviu cu Adam Puslojic („Avem șansa să devenim nemuritori”), în timp ce paginile de mijloc ale revistei ne prezintă „poeții mangalia – neptun 2011”: Naim Araidy, Marlena Braester, Jacques Fournier, Carmen Firan, Jan H. Mysjkin, Leo Butnaru, Veronika Dintinjana, Petru Cârdu, Kiril Kovaldji, Barbara Korun, Riri Sylvia Manor, Adrian Sângeorzan, Andrey Gritsman, Dagmar Dusil, Haim Nagid, Tadeuz Dabrowski, Martin Woodside, Ronny Someck, Monica Voudouri, George Szirtes, Irina Nechit, Miodrag Raicevic.

 

Cronica veche

nr.3, aprilie 2011

Ioan Holban ne bucură cu un material ce readuce pe scena literară textul lui Ioanid Romanescu „Apărarea poeziei”, aflat în fruntea volumului de versuri „Școala de poezie”. „Legenda” Ioanid Romanescu e completată de Nicolae Turtureanu, Nicolae Panaite ori Nichita Danilov.

Am să trec în revistă și „scrisoarea de peste Prut” a Claudiei Partole, în care ne este prezentat un adevărat bal al cărților, mai precis Salonul Internațional de Carte pentru Copii de la Chișinău. Cronica actualității e interesată pur și simplu de… „De ce nu merge?”, întrebare la care se răspunde răspicat, fie de către Mihai Pricop („Pentru că valoarea a fost înlocuită cu incompetența”), fie de Angela Traian („Cuvinte, cuvinte…”) ori de Mircea Dinutz („Mai multe întrebări decât răspunsuri”). Culmea, dintre toți, cel mai bine răspunde graficianul Constin Ciosu. Apoi, avem pagini inedite Cezar Petrescu, destul de interesante, propunându-ne inclusiv desene făcute de mâna scriitorului. Cătălin Mihuleac pricepe câte ceva din „Strania legătură dintre soldatul Svejk, berea Pilsner Urquell și o anume Clara de Cotnari” – merită!, în timp ce la ancheta revistei („Cum a influențat libertatea scrisul dumneavoastră?”) răspund Adrian Alui Gheorghe, Dumitru Augustin Doman, Gellu Dorian, Carmen Mihalache, Carmelia Leonte, Liviu Ioan Stoiciu.

 

Argeș

nr.5, mai 2011

 

Avem Premiile Revistei „Argeș” pe 2010, Vladimir Streinu – o ediție uitată, Dumitru Ungureanu – „Cardinalul criticii române” (Gheorghe Grigurcu), Nicolae Oprea – „Fundamentul romantic macedonskian”, Leonid Dragomir – „O privire din interior asupra generației ’80”, poeme cu multe + – uri de Horia Bădescu, Petru Pistol – „Despre vechimea barocului”, Magda Ursache – „Cine îl îngroapă pe Lenin?”, cronici la două cărți admirabile de poezie – „cartea Alcool” de Ion Mureșan și „universul din cușcă” de Pavel Sușară, Theodor Codreanu – „Ermetismul canonic” (Ion Barbu – 50 de ani de la moarte).

„Suntem ca iarba-n marginea cărării / ne tot uităm la drum cum se tot duce, / ne-am face pentru Dumnezeu răscruce; / în noi e toamnă cât pustiul zării. / Am învățat gramatica răbdării, / am învățat semantica pe cruce, / se-asmut ogarii umbrei să ne-apuce; / în noi e toamnă cât pustiul zării. / Ne ține-n palmă îngerul iertării, / de-o nesfârșire-alături, să ne poarte, / rugi înfloriți, în dincolo de moarte; / în noi e toamnă cât pustiul zării. / Ne-nchid, adânci, oglinzile mirării. / Suntem ca iarba-n marginea cărării” (Horia Bădescu – „Poeme în oglindă”).

 

Cafeneaua literară

nr.5, mai 2011

 

Virgil Diaconu ne împărtășește fireasca bucurie de a fi ajuns la 100 de cafele la „Cafeneaua literară”, motiv pentru care îi urăm viață lungă, numere reușite, dinamism, echilibru!

Destul de tăios (cu siguranță mai mult decât în alte rânduri!) este Adrian Dinu Rachieru, în timp ce pagina trei găzduiește o „preanimerită” fotografie ce ilustrează atitudinea „polemică” a lui Nicolae Breban – „Rușine, d-le N. Manolescu!”

Mai descoperim, printre altele, „Poezia lui Ștefan Augustin Doinaș” (Gheorghe Grigurcu), „Cassian Maria Spiridon – un poet metafizic” (Adrian Dinu Rachieru), „Autoportretul” (Ion Pantilie), „Pagini din dosarul de Securitate al scriitorului Valentin Predescu”, „O poetă care se hrănește cu îngerii” (Clara Mărgineanu) și poezia aceluiași Daniel Corbu.

 

LecTop

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s