Dumitru Ichim – Grădina Reginei Izvana

Dumitru Ichim – Grădina Reginei Izvana

 

Dumitru Ichim este o apariție cât se poate de inedită în peisajul liricii contemporane. Poemele sale de dragoste se situează voit între o simplitate a discursului bine-stăpânit și alegoria unei vieți ale cărei legi pot fi înțelese doar grație celei mai mari taine ale ființei omenești. Mai mult, prezent în revistele literare, pe bloguri, Dumitru Ichim e din rara tagmă a celor care au puterea să rămână în dialog, în căutarea unor valori perene, în timp ce versurile sale nu dau deloc impresia că stau împachetate în forme depășite.

Volumul asupra căruia m-am oprit pleacă dinspre arhetipuri biblice ce sunt însă re-semantizate, chemate să slujească unui edificiu propriu, a cărui frumusețe rezidă tocmai în senzualitatea primilor fiori ai dragostei. Această suită a poemelor de dragoste, intitulată „Grădina Reginei Izvana” (Editura „Cuvântul”, Chișinău, 2014) ar putea echivala cu o (altă / nouă) scară către cer. Sentimentul „depănat” liric coboară parcă din poveste, căci iubirea rămâne marele basm al ființei dintotdeauna – „Din loc în loc stânjeneii / se urcă pe vârful degetelor / să o vadă mai aproape / pe regina nopții Izvana. / Din basm își coboară spre ei / privirea peruzei de ape / din care-a băut doar cicoarea („Regina nopții, Izvana”). Imaginile vizuale deschid spații poetice largi, adesea luxuriante, în care formele coexistă în virtutea unui echilibru ce nu a fost nicicând pierdut: „Înspăimântat de prima floare a lui, / poate și a mea, / m-a auzit cântând / puiul meu mic cu frunză de gutui. / Mă îmbătasem de soare / până în osul de fluier / pe unde cerul se urcă spre roadă. / M-a întrebat / puiul meu mic cu frunză de gutui: / «Vrei să devii privighetoare / de cânți de unul singur prin livadă? / Să nu pățești ca mine. / Nu mai cânta. / Tu nu vezi buzei mele ce s-a întâmplat?» / Și-mi arăta cu spaimă, / aceeași și aceeași floare / când luna pe furiș l-a sărutat” („Puiul mic de gutui”). Tot din ecuația unui univers ale cărui taine se-ngână și-și răspund face parte și „Umbră și vis” – „Dacă sunt umbră / înseamnă că nu pot să fiu / decât Luminii tihnă / și în același timp / un dar, / din firea ei fiind ce mi-s. // La nimeni nu am vrut să spun, / zgârcit fiind spre a le da habar, / că uneori pe pragul meu, / de drumul lung spre mine, / se odihnește Dumnezeu. // De Îl sărut cu umbra mea / cum aș putea să-l jefuiesc / de dreptul lui de-a mă visa? / Și trupul meu i-l împrumut / să-l aibă pentru vis, / că nu doar adumbrire îs”.

Dintre toate simbolurile folosite, lumina este cel mai puternic, cu conotații directe pentru prezentul eului liric. În parte, bucuria eului liric în fața misterelor amintește de „Poemele luminii” lui Blaga. Adesea, câmpul semantic al luminii este interschimbabil cu cel al iubirii: „La început a fost lumina, / dar fără de soare. / La început a fost lumina, / dar fără de lună. / La început a fost lumina, / dar fără de stele. // Oare cum fără de soare / și fără izvoarele lui, / oare cum fără de lună / și fără izvoarele ei, / oare cum fără de stele / și fără izvoarele lor, / buzele noastre au fost de ajuns / lumina să o cheme / pre numele ei cel dintâi?” („Primul nume al luminii”).

Volumul lui Dumitru Ichim conturează biografia unui sentiment, de la înfiriparea timidă a versului de dragoste („Așa cum stăm”) și până la o mistică a așteptării și a transfigurării sentimentului: „Du-te-acasă floare de lotus, / c-o undă mai mult e târziul. / Albastrul așteptării / se-ntunecă în verde închis. // Doar numai eu te-nțeleg / când tristețile tale culeg. // Du-te-acasă prințul meu, lotus! / Tu nu știi ce-am văzut și nu-ți spun: / Luna plină / a răsărit, dar s-a oprit în cais / îmbrățișându-l întreg / până la seva mustind, / de-a valma – / și flăcări și crudă lumină, / unul spre altul ningeau / mângâieri și colind. // Hai să mergem acasă, / frate de cântec și lotus! / Ca și-a ta nici a mea n-o să vină…” („Așteptare”).

Marius Manta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s