Lina Codreanu – Proprietarii de amintiri

Lina Codreanu – Proprietarii de amintiri

 

E generoasă această idee legată de posibilitatea ca unele dintre personaje să se regăsească dincolo de text, să iasă din categoria „ființei de hârtie” și să întregească prin istorisirile ce curg o lume aparte, într-un ritm ce caracterizează întru totul chiar spațiul provinciei. Nu aș putea spune că Lina Codreanu este o surpriză în literatură – o cunoaștem mai demult, cel puțin de pe vremea „Poștalionului” care colporta inteligent varii moduri de existență. Totuși, odată cu apariția „Proprietarilor de amintiri” (Editura „Rafet”) autoarea demonstrează pentru cei care încă mai așteptau o nouă confirmare că are resorturile de a oferi un nou volum credibil.

Pe de altă parte, vedem cum actanții volumului vin înspre ficțiune din realitatea imediată, evident transfigurată artistic prin formule ce parcă se apropie de scriitura clasică. Lina Codreanu amintește de proza cu accente psihologice a realismului marca Ioan Slavici. Apetența pentru tot ceea ce ține de minuțios, disponibilitatea de a înregistra precum un seismograf de ultimă generație toate schimbările comportamentale se îmbină într-un alt soi de magie: nu e magia născută odată cu tehnicile la modă, autoarea nu mizează pe ceea ce ar putea fi șocant; personajele domniei sale nu pot fi întâlnite la știri și nici nu sunt interesate de „parteneriate strategice”. Ele vin dintr-o solidă tradiție a prozei de factură realist-clasică, acolo unde tarele caracterelor ori destine în parte potrivnice sunt contrapunctate de momente de lumină. Pozitivul și opusul argumentează cumva sapiențial mersul lumii. „Eroii” istorisirilor sale străpung imaginarul pentru că demonstrează că au voința de a-și conștientiza greșelile. Deși nu trăiesc nici măcar în vecinătatea „vinei tragice”, acestea își însușesc mai de fiecare dată o lecție morală, viața însăși echivalează astfel cu un parcurs etic.

„Proprietarii de amintiri” adună în paginile sale trei texte și mai multe destine: „Fântâna din Valea Mândrei”, „Proprietarii de amintiri”, „Așteptări în clepsidră”. Le-am numit mai sus istorisiri deoarece cumva ele împrumută elemente atât din povestire, cât și din nuvelă. Unele apariții ori gesturi aduc aminte de tehnica crochiului. De fapt, să ne înțelegem – poate că meritul cel mai mare al autoarei este legat de stilul ireproșabil, de știința de a aduce într-același loc mai multe registre. Dintre acestea, cel arhaic ocupă primul plan. „Fântâna din Valea Mândrei” constituie o variantă a figurii mitologice a Meșterului Manole. De obicei, formula întrebuințată fixează un cronotop, mai apoi autoarea focalizează dinspre „gândurile omului erau în altă parte” (afirmație „profetică”) până spre trăsăturile de adâncime ale personajului principal. Într-un loc unde „micile prăvăliri arătau că lutul brun nu e temei solid în fața ploilor și a zăpezilor care tocmai pieriseră sub vântul primăverii”, dorința fântânarului era aceea de a „rândui o fântână în valea cealaltă, lângă imașul lor, să nu mai călărească dealurile și lumea să aibă apă la îndemână”. Gradual, grație imaginilor din ce în ce mai detaliate și mai dinamice, lectorul ajunge să împrumute el însuși din patima celui care își dorește să schimbe propriul destin dar și pe cel al unei întregi comunități. Să nu uităm, apa – fântâna compun un dublu simbol pentru existența asumată, pentru un nou botez în spațiul valorilor simple, tradiționale. Măndița, așa cum se întâmplă și în unele variante ale baladei populare amintite, presimte că ceva tainic are să se întâmple: „A simțit asprimea și răceala, cuvintelor îndată ce a anunțat-o că pornește la lucru, când, pe crugul cerului, luna își arăta și chipul bălai și ridurile bătrâneții. Avea apucături de posedat, nu de om cu mintea acasă”.

În toate cele trei texte femeia are capacitatea de „a trece peste” fatalitatea vieții, de a găsi o motivație credibilă pentru… a continua. Bijuteria volumului este fără doar și poate „Proprietarii de amintiri” – un text ce amintește de Tolstoi ori Cehov. Rândurile circumscriu drama unei femei ce revine din Franța în România, în postura de profesoară de franceză. Suntem și aici sub semnul contrastelor evidente: senzualitatea și finețea ce o caracterizează versus stranietatea ori lipsa de discernământ a bărbaților; moralitate versus planul unui univers al lucrurilor mărunte, fluviul vieții versus clipa etc.

Glumind mai mult sau mai puțin, „Proprietarii de amintiri” ne sugerează că nu întotdeauna putem îngâna „It is a man’s world” ci ar trebui să învățăm pas cu pas (alături de Lina Codreanu) și cum să distingem exclusiv din perspectiva eroinelor nuanțele unui spațiu dens, moldav, care reînvie amintiri și care îi împroprietărește cu adevărat doar pe cei ce încă mai au suplețea și magia scrisului.

Marius Manta

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s