Maximilian Vasiliu – „Amintiri despre poetul Bacovia”

Semnalez o apariție interesantă, un „update” format din elemente biografice bacoviene. Mai precis, Editura „Babel” publică spre sfârșitul lui 2017 „Amintiri despre poetul Bacovia”, textele aparținând avocatului Maximilian Vasiliu, rândurile fiind găsite după moartea autorului, mai precis la 10 decembrie 1996. La rigoare, trebuie amintit faptul că apariția micului volum se datorează insistențelor profesorului Constantin Călin. Pe de altă parte, din precizările asupra ediției de față, luăm aminte că o variantă  apropiată  manuscrisului a fost publicată de către prof. Ioan Dănilă în revista „Bacoviana” (Bacău, anul I, nr.1/2011).

Volumul semnalat este structurat în trei părți distincte, care aduc către un punct comun amintirile propriu-zise (perioada primului război mondial, familia, casa copilăriei și tinerețea, prietenii, relația cu frații și surorile, prieteniile cu Mircea Cancicov și Al. Macedonski precum și primele iubiri, soția Agatha și fiul Briel, ultimele zile), o addenda ce cuprinde autobiografia lui Alexandru Maximilian Vasiliu (din nou, scrisă la rugămintea lui Constantin Călin), biografia Elenei Vasiliu – sora poetului, portretul mamei lui Bacovia, al tatălui, cât și mici fragmente despre Bacovia scrise de Emil Groapă, Cecilia Frâncu, Florica Vasiliu.

Predominante sunt amintirile-fragment, preluate in vivo, ca un instantaneu a cărui autenticitate nu poate fi pusă la îndoială: „Altă dată, mi-amintesc că mă nimerisem și eu la ei în ziua de Paști (nu-mi amintesc precis anul dar cred că prin 1935-1936) și spre sfârșitul mesei, Iorgu, după câteva păhărele de Știrbei, s-a ridicat, s-a dus în camera lui și a revenit cu volumul de poezii al lui Alexandru Vlahuță. Ne-a citit poezia Hristos a înviat! M-a șocat acest lucru cu atât mai mult cu cât îl știam pe Iorgu ateu. Dar probabil că nu atât un sentiment religios l-a determinat la această lectură, cât poate valoarea artistică”. Altcumva, avem și opinii legate de operă – iată o postură inedită a lui poetului provinciei, cu firave accente de orgoliu: „Salcîmii vor povesti! / O, mamă, / Blândă mamă, / Privește-ți fiul!” Evident, mai sunt și alte „surprize” închise în paginile cărții!

Din perspectiva istoricului literar, „Amintirile” lui Maximilian Vasiliu aduc câteva nuanțe binevenite la reașezarea figurii poetului în contexte potrivite.

Marius Manta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s