Broderii și țesături la Putna

Despre Mănăstirea Putna și ai săi călugări s-au scris de-a lungul timpului atât de multe, încât probabil nu ar avea sens să o mai fac eu acum. Iar despre bucovineni și plaiurile lor fermecate, de o frumusețe ireală, cu obiceiuri coborâte din vechime, la care cei mai mulți țin până în ziua de astăzi, iarăși socot că ar fi mai nimerit să las a grăi în continuare cărțile bine scrise și „mult folositoare”. Supranumită și „Ierusalimul neamului românesc”, Mănăstirea Putna rămâne poate cel mai trainic reper pentru reconfigurarea în date moderne, însă mai ales duhovnicești, a unui neam care plătește parcă prea mult tribut superficialului, nonvalorii.

Sigur, Putna va rămâne locaș de cult, menirea ei primordială nu este aceea doar de a scruta istoria țării în seriile unor exponate de tip muzeu; în raport cu Occidentul, pare că Răsăritul creștin și-a înțeles de mult vocația sacerdotală. Ortodoxia a așezat într-un soi de continuum firesc viața liturgică cu abilitățile artistice ale preoților, călugărilor, mirenilor. Așadar, deși Putna e loc de rugăciune și închinăciune, imaginea ei s-a suprapus dintotdeauna și peste aceea a unui centru cultural de excepție, unde s-au copiat de-a lungul timpului manuscrise și au fost manufacturate icoane, varii obiecte de cult, loc unde s-au realizat miniaturi de o frumusețe edenică, toate definitorii pentru credința strămoșească. Sonurile înregistrate de acum pe mijloace digitale, în pas cu timpurile, certifică și existența în prezent a unei școli psaltice cu trăsături specifice. Mi-e dragă Putna, mi-a fost dintotdeauna, poate și pentru faptul că bunica dinspre mamă a coborât în zona Bacăului tocmai din aceste minunate ținuturi, de la Brodina, aflată la doar câțiva kilometri de sfânta mănăstire. A existat dintotdeauna un ceva care mă atrăgea, o chemare cu neputință de a fi explicată rațional. Dar în ciuda unor asemenea legături trainice, spre neștiința mea și implicit nefolosul meu, au rămas învăluite în ceață, până acum, broderiile și țesăturile pe care le găzduiește muzeul Mănăstirii. Da, uneori se întâmplă și așa: ceea ce ar fi trebuit remarcat mai întâi se retrage tainic până ajungi la o anumită maturitate, simplu spus – până când „crești” îndeajuns, ca să „înțelegi doar la nivelul intuițiilor”.

Am îndrăznit să scriu aceste note „de după călătorie”, copleșit de migala țesăturilor și broderiilor, de o frumusețe – sunt nevoit să o spun încă o dată – ireală! Mai mult, sunt bucuros că Mănăstirea Putna a editat în condiții de tipar deosebite un album de sine stătător, care aduce laolaltă explicații (absolut necesare pentru un nespecialist) și reproduceri, cu multe detalii. „Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii și țesături” nu e prin urmare un simplu catalog expozițional, ci o mărturie trainică și profesionist alcătuită – printre atâtea altele – despre soliditatea trăirii în cultul Sfântului Duh. (Într-o scurtă paranteză, voi reaminti că în perioada 17 aprilie – 29 iulie, Luvrul găzduiește expoziția „Broderii de tradiție bizantină din România. În jurul stindardului lui Ștefan cel Mare”.) Mănăstirea Putna a contribuit la acest eveniment istoric cu un număr însemnat de exponate: Acoperământ Maria de Mangop, dvera Înălțării Domnului (1 april 1484), epitaf, donaţie a lui Gavril Trotuşan (1516), patru epitrahile (12 profeți, Sf. Ștefan, Apostoli, Apostoli și mucenici), acoperăminte pentru Sfintele Vase, 1481: Sf. Aer, Împărtăşirea cu Sângele Domnului, Împărtăşirea cu Trupul Domnului, Sf. Aer – Panaghia, Mânecuţă cu icoana Buneivestiri, sec. XV-XVI. Alături de acestea, printre exponatele Mănăstirii pe care le-am putut admira, se află trei epitrahile din timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, un epitaf sârbesc din secolul paisprezece (lucrat de Eufimia și Eupraxia), trei dvere ștefaniene (Adormirea Maicii Domnului, Bunavestire, Răstignirea) și o dveră mare, de la 1510, din timpul lui Bogdan al treilea, cu hramul mănăstirii – Adormirea Maicii Domnului.

Revenind la albumul mai sus menționat, istoria a probat că teritoriul României s-a aflat la întretăierea principalelor căi de comunicație comerciale între Orientul Apropiat și Europa, curente față de care a știut ce poziție să aibă, de multe ori asimilând elemente pe care le-a adaptat specificului național. Din cele mai vechi timpuri, icoana și-a câștigat un rol major în asumarea și mai ales, în fapt, în continuarea credinței ortodoxe, oferind calea de a-L urma pe Hristos. Temeiul sfinţirii prin icoană ni-l oferă mărturisirea lui Iacov, care şi-a mântuit sufletul când L-a văzut pe Dumnezeu sub chipul unui bărbat: „Am văzut pe Dumnezeu în faţă şi mântuit a fost sufletul meu” (Facerea 32, 30). Prin icoanele sfinţilor ne împărtăşim de aceeaşi sfinţire de la Dumnezeu ca şi cei care sunt „prietenii lui Dumnezeu” (Ioan 15, 14), iar cinstirea icoanelor a fost formulată de Biserică prin gura Sfântului Vasile cel Mare, care statua că „cinstea adusă icoanei se îndreaptă către cel înfăţişat în icoană”. Firele de mătase și argint aurit din minunatele țesături și broderii ale Putnei compun la rândul lor mărturii de factură iconografică, coborând din Imperiul Bizantin, acolo unde broderia și-a atins desăvârșirea în secolul paisprezece. Broderiile care au supraviețuit provin din timpul dinastiei paleologilor, stilul influențând treptat meșterii din Bulgaria, Serbia și nordul Dunării. În Moldova, evoluția broderiei medievale poate fi urmărită începând cu domnia lui Alexandru cel Bun, de aici păstrându-se un epitrahil  al Mitropolitului Macarie (1428) și un epitaf făcut de egumenul Siluan de la Mănăstirea Neamț. Peste puțin timp, icoanele brodate ștefaniene aveau să atingă desăvârșirea prin monumentalul lor (sobrietate, echilibru, rigoare, limbaj esențializat), în timp ce odată cu domnia lui Bogdan al treilea accentele se mută pe decorativ-pictural (de urmărit decorul vegetal luxuriant). Atelierul de broderie de la Putna a activat de-a lungul celor două domnii ale lui Ștefan cel Mare și Sfânt și Bogdan al treilea , realizând o adevărată școală a cărei importanță poate fi probată prin unitatea stilistică a pieselor ce ne-au parvenit până azi, în ciuda tipurilor de degradare care au apărut (deshidratare, îmbătrânire, fragilizare, atac chimic, pierderi de suprafețe etc.).

O asemenea colecție, unică în lume, adună văluri liturgice (pocrăvăț, epitaf), veșminte liturgice (epitrahil, felon, omofor, epigonat), văluri decorative (dveră, zavesă, acoperământ de mormânt). Chiar dacă în categoria excepționalului nu sunt permise comparații, personal am apreciat în chip deosebit epitafurile și dverele, cele din urmă câștigând grație unui colorit mai cald deși divers, înfățișând gesturi măsurate, având una peste alta o calitate „poetică”. Totuși, pentru epoca ștefaniană voi lăsa vocea specialistului: „Plasticitatea este asigurată și de crearea unor zone de lumini și umbre, ambele efecte ale acelor desene geometrice amintite. […] Adeseori, firele din argint și argint aurit erau răsucite în jurul unui fir textil, punând în contrast aurul și culoarea mătăsii. Firul metalic putea fi cusut împreună cu fire de mătase mono sau policrome, lărgind și mai mult paleta de nuanțe. Datorită acestor jocuri cromatice, unele broderii au atins performanțe estetice deosebite, motiv pentru care au fost numite pictură cu acul”.

În încheiere, în spiritul celor discutate mai sus, poate nu este lipsit de importanță ca după această invitație la lectură să consemnez și faptul că, începând cu luna aceasta, a primit binecuvântare de funcționare Centrul Cultural „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul”, care va include ateliere de restaurare a broderiilor, icoanelor, va găzdui vernisaje și expoziții temporare, evenimente, simpozioane și conferințe naționale pe teme duhovnicești și culturale. O tradiție ce se reînfiripează…

 

Marius Manta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s